Colegiul Național „Ion Creangă” din București se apropie de un moment de referință. Anul acesta instituția împlinește aproape 100 de ani de la înființare. Actul de naștere este octombrie 1926, sub patronajul principesei Ileana. Într-un interviu recent la emisiunea DC Edu, dna directoare Florica Alexandrescu, care conduce colegiul de 20 de ani, a facut bilanțul anului școlar care tocmai s-a încheiat.
De la filologia interbelică la secția de japoneză
De la acest bilanț pornește și firul istoric pe care l-a reconstituit în emisiune. Liceul a cunoscut o perioadă de prestigiu în perioada interbelică, urmată de un declin în timpul regimului comunist (instituția a purtat, pe rînd, mai multe denumiri care nu mai spuneau nimic despre profilul ei) și de o revenire graduală în ultimele decenii. Astăzi oferă toate profilurile de filieră teoretică: real, cu specializările matematică-informatică (inclusiv o secție bilingvă engleză) și științe ale naturii, și uman, cu filologie și științe sociale. Din acest din urmă profil se distinge un element pe care puține licee românești îl pot revendica: o secție intensivă de limbă japoneză, activă de aproape 30 de ani, susținută printr-un parteneriat de opt ani cu o universitate din Ehime — schimburi de elevi și profesori, participare la Festivalul Cireșilor din Herăstrău, colaborare cu Ambasada Japoniei. Anual, spune directoarea, doi absolvenți ajung la universități din Japonia.
Rezultate și continuitate la catedră
Rămîne întrebarea din spatele cifrelor: de unde vine constanța rezultatelor?
Colegiul a raportat promovabilitate de 100% la bacalaureat în ultimii doi ani — și patru din anii precedenți. Mediile de admitere pentru anul trecut au fost, pe profiluri, 9,42 la clasa bilingvă de engleză, 9,40 la științe ale naturii, 9,25 la filologie și 9,32 la științe sociale, ușor mai mici decît în anul anterior (9,37 / 9,30 / 9,17). Directoarea explică diferența mai degrabă prin dificultatea variabilă a subiectelor de la Evaluarea Națională decît printr-o schimbare reală de nivel — o distincție care contează, pentru că feresc cifrele de o citire prea simplă. Explicația pe care o oferă pentru constanța de fond ține însă de altceva: stabilitatea corpului profesoral. Colegiul are 64-65 de titulari, dintre care doar trei suplinitori, într-un sistem unde multe școli funcționează majoritar cu suplinitori și profesori navetiști. Această continuitate la catedră, spune ea, alături de un cadru instituțional bazat pe exigență și respect reciproc, explică rezultatele constante ale liceului — un fir care leagă, în cuvintele ei, istoria de un secol a colegiului de performanța de azi. Despre traseul absolvenților a menționat o preferință numerică pentru studii în Europa, cu comunități notabile de studenți „Creangă” în Olanda, alături de opțiuni consacrate spre Politehnică și medicină.
Un capitol separat: sediul nou
Colegiul urmează să se mute într-o clădire construită pe locul fostului liceu „Petru Rareș”, în sectorul 4 — prezentată de dna directoare drept locație definitivă, nu provizorie. Descrierea ei: complet nouă din punct de vedere tehnologic, gîndită pentru program într-un singur schimb.
Context național: catedră și analfabetism funcțional
Dincolo de bilanțul propriu liceului, interviul a atins și teme valabile pentru tot sistemul: deficitul de profesori titulari, mai acut în mediul rural, salariile de debut ale profesorilor stagiari și procentul de aproape 42% de elevi identificați ca analfabeți funcțional în testele PISA. Pe acesta din urmă dna directoare l-a nuanțat, atribuindu-l parțial diferenței dintre filosofia pragmatică a testelor PISA și modelul teoretic-conceptual al programei românești — fără să nege, totuși, problema de fond.